Nominalizat la Premiile UNITER pentru regia spectacolului “Pyramus & Thisbe 4 you” de la Teatrul Odeon, Alexandru Dabija a acceptat să ne vorbească, pe larg și cu umor, despre “job”-ul său.
Ați deschis larg ușile teatrului către “popor”. I-ați făcut actori pe mașiniștii din Teatrul Odeon. Ce nevoie mai e de artiști dacă sunt atât de buni amatorii?
Aici ar fi o întreagă discuție. Dar amatorii se potriveau mănușă pentru acele roluri pentru că despre asta este de fapt vorba în scena scrisă de Shakespeare. Ei sunt pur și simplu din “piesă”.
Și colegii lor, actorii profesioniști, ce părere au de “concurență”?
La repetiție nu puteam lucra pentru că actorii râdeau de se-ndoiau văzându-i pe mașiniști. Nu mai erau repetiții, erau gata spectacole. Băieții noștri erau pur și simplu perfecți. Probabil că actorii îi invidiază puțin, în sinea lor.
S-a scris mult pe tema spectacolului dumneavoastră și s-au făcut tot soiul de interpretări. Cum ați primit cronicile?
Fiecare spectator are dreptul la propriul lui spectacol. Iar cronicarii ar trebui și ei să fie mai mult oameni și mai puțin “profesioniști”. Mimarea actului critic e mai deranjantă și mai nocivă decât o cronică asumat subiectivă. Prefer o cronică care ține de chef, de toană, e mai “curată”. Poate să mă și înjure. Nu mă deranjează.
