11.28Scrisoare către generaţia mea
“Nascuti la inceputul anilor 70-80, vedem acum, in anul 2009, cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.
Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data. Suntem ultima generatie care a jucat “Ascunselea”, “Castel”, “Ratele si vanatorii”, “Tara, tara! Vrem ostasi”, “Prinsea”, “Sticluta cu otrava”, “Pac Pac”, “Hotii si vardistii”, ultimii care au strigat “Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa) primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu cd-uri.
Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca. Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere.
Noi am fost ultimii “Soimi ai Patriei” si ultimii “Pioneri”. La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza… Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.
Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor. Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe cu apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.
Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam! Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears.
Am citit “Licurici”, “Pif”, Ciresarii, si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri “de la TEC” fara sa ne fie teama ca “au prea multe E-uri”, iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.
Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul. Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia asteptam la chefuri sa jucam “Fantanita”, sau “Flori, fete sau baieti”, sau “Adevar sau Provocare”, sau orice ne dadea un pretext sa “pupam pe gura” pe cine “iubeam”.
Noi suntem cei care inca au mai “cerut prietenia”, care inca roseam la cuvantul “sex”, care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie “De cine iti place?” ca ne place de el/ea.
Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au “child proof the house”, ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.
Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea “Feriti-va de magarus”.
Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de “first-timers”… Daca citesti si ai cazut macar un pic pe ganduri, esti unul de-al nostru!”
Unknown source.

stiu textul asta, dar l-am recitit cu placere. asa e, uneori ma mai gandesc “ce vremuri am trait”… incredibil.
November 28th, 2009 at 12:26
Eu sunt nascuta imediat dupa revolutie, prima generatie libera, sa zicem….si desi si noi am jucat “prinsea” sau “sticluta cu otrava”, observ ca valorile adevarate ale copilariei si adolescentei nu mai au nicio importanta pentru majoritatea celor de varsta mea…ca sa nu mai vorbesc de cei mai mici…Oare cei care au murit pentru ca noi sa traim intr-o tara mai buna ar face acelasi lucru din nou daca ar stii ca se ajunge la aceasta lume…rece, straina, impersonala?
November 28th, 2009 at 21:51
frumos. melancolic…
November 29th, 2009 at 16:38
Eu am cazut un pic mai mult pe ganduri, deci sunt de-a voastra, desi ma ia melancolia cand ma uit la lumea din ziua de azi si tinerii care vin din urma si nu le mai place nimic,nu mai viseaza la nimic, nu mai au timp de nimic. De ce crezi ca se intampla asa? sau suntem noi prea melanolici si romantici?
November 30th, 2009 at 01:57
foarte frumos….e un pacat ca toate s-au schimbat pana au reusit sa piarda aproape in totalitate frumusetea altor vremuri. dar totusi sper si sunt optimista ca aceste generatii noi vor reusi sa schimbe trista realitate pe care o traim acum
December 12th, 2010 at 01:46
aproape ca uitasem unele lucruri, dar multumesc ca mi le-ai amintit. am zambit iar sincer dupa o perioada trista. multumesc
July 17th, 2011 at 23:46
impresionant!!!
August 19th, 2011 at 01:18